STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI

METODOLOGIA ABORDATĂ ÎN REALIZAREA STRATEGIEI

Abordarea participativă a comunității în dezvoltarea strategiei
Crearea unui Instrument util de dezvoltare locală și instituțională
Etapele dezvoltării Strategiei – Metodologia în 10 etape:
  1. Stabilirea echipei de lucru la strategie. Echipa care lucrează la dezvoltarea strategiei este formată 4 – 8 persoane specializate în planificarea strategică, facilitarea de procese participative sau în domeniile de intervenție identificate la nivelul comunității;
  2. Culegerea informațiilor din teren – echipa de lucru – în cadrul acestora sunt culese elementele necesare dezvoltării viziunii comunității și analizei SWOT:
    • focus grupuri la nivel local – numărul și structura participanților este reprezentativă și semnificativă pentru comunitate;
    • analiza documentelor Primăriei și instituțiilor din comunitate;
  3. Dezvoltarea analizei la nivel local/instituțional- echipa de lucru:
    • Descrierea localității / instituțiilor;
    • Analiza PEST(E);
    • Analiza SWOT;
    • Analiza pe domenii majore ;
  4. Dezvoltarea elementelor principale ale strategiei – echipa de lucru + alți actori cheie din comunitate – lucru în echipă:
    • viziune, misiune, direcții strategice, obiective strategice;
    • acestea sunt dezvoltate participativ, în întâlniri de lucru cu actorii cheie;
  5. Decizia privind tipul de strategie abordat în funcție de ponderea elementelor analizei SWOT>
    • Strategie ofensivă – SO – dacă predomină Punctele tari și Oportunitățile;
    • Strategie centrată pe dezvoltare – WO – dacă predomină punctele Slabe și Oportunitățile;
  6. Proces de consultare publică – un număr semnificativ și reprezentativ de reprezentanți ai comunității / grupului țintă;
  7. Dezvoltarea planului operațional – echipa de lucru + specialiști pe domenii / parteneri – lucru în echipă;
  8. Dezvoltarea unui portofoliu de proiecte care să sprijine realizarea Planului operațional – minim 8 fișe de proiect;
  9. Aprobarea planului operațional in Consiliul Local – pregătirea HCL și stabilirea echipei (și responsabilului) care va monitoriza realizarea strategiei;
  10. Publicarea strategiei (pe pagina web a instituției sau în alte documente publice).
Strategia ca instrument util de lucru va conține următoarele documente:
  1. Planul strategic de dezvoltare a comunității – 10 – 20 pagini;
  2. Planul de măsuri – 5-10 pagini;
  3. Fișele de proiecte – 20 – 30 pagini;
  4. Actorii locali implicați în dezvoltarea strategiei.
  1. Planul strategic – conținut:
    • Metodologia de lucru
    • Componenta descriptivă – Descrierea Comunei
    • Componenta Analitică – Analiza mediului de dezvoltare a comunei: Analiza PEST(E), Analiza SWOT;
    • Analiza pe domenii:
    • Componenta proiectivă: Viziunea comunei; Declarația de misiune; Strategia adoptată;
    • Componenta de programare: Direcții strategice; Obiective strategice; Măsuri strategice;
  1. Planul de măsuri – Componenta operațională – conține tabelar programarea un timp a măsurilor pentru toată perioada de programare și un inventar al posibilelor resurse (Finanțări);
  2. Fișele de proiecte – Fișe de proiecte (structură logică simplă a proiectelor);
  3. Actori locali și consultanți implicați în dezvoltarea Strategiei – lista reprezentanților locali implicați. Resursa umană implicată:
    • 2 experți –implicați în facilitarea culegerii informațiilor și realizarea documentelor strategice;
    • Un responsabil local implicat în culegerea informațiilor.

PLANUL DE DEZVOLTARE AL COMUNEI DUDEȘTII NOI

Componenta analitică - Analiza Pest(E)

Descrierea comunei Dudeștii Noi

Comuna Dudeştii Noi se găseşte în judeţul Timiş la 13 Km nord-vest de municipiul Timişoara având o suprafață de 53,96 kmp. Se învecinează la vest cu Becicherecu Mic (2 km), la est cu Sânandrei (7 km), la sud cu Săcălaz (7 Km), la nord-vest cu Hodoni (11 km) şi Satchinez (14 km). La sud de localitate trece drumul naţional DN6 Timişoara – Cenad, precum şi calea ferată Timişoara – Sânnicolau Mare cu halta Dudeştii Noi.

Atestarea documentară și istoricul comunei

Așezarea „Bessenew” este menționată prima dată în registrele de zeciuială a bisericii romano-catolice, între cele 288 teritorii bisericești a ținutului Cenad. 

În 1455 localitatea se găsește în proprietatea familiei Huniade, iar mai târziu în proprietatea familiei Bornemisa.

În anul 1494 este menționat ca „NAGBESENY” iar în 1498 „BESENYEW”. Numele comunei se trage din vremuri medievale, fiind de origine maghiară, „BESSENYO”, care tradus ar fi „PECENEGII”. Probail așezarea a fost creată de populația aparținătoare pecenegilor care locuiau în apropierea Besenovei Vechi (Dudeștii Vechi). Sârbii au venit aici, ca și la Becicherecu Mic, prin 1690, venind din sudul Dunării. Atestările documentare lipsesc. 

Evenimentele secolului al XV-lea și al XVI-lea care se desfășoară în Transilvania și cuprind implicit Timișoara, fac ca trecutul comunei să nu fie amintit în documentele vremii.

În anul 1717 este menționată o așezare locuită de 20 de familii sârbești, a căror avuție o constituiau turmele de animale, ce se deplasau din timp în timp după pășuni, fără a suferi prea mari pagube materiale.

Populația de origine sârbă, va face ca așezarea să apară cu sufixul „ova” pe harta realizată între 1723-1725, „Carte des Temeswarer Banates”, din vremea contelui Mercy. Această populație părăsesște apoi așezarea datorită faptulii că nu putea plăti contribuția bănească și nu voia să se trasforme în agricultori. 

În perioada 1722-1742 se încheie o serie de contracte de luare în arendă a ținutului.

În 1742 localitatea a fost arendată de camera orașului Timișoara, iar la 748 Johann Owald conducătorul a 60 de familii (290 de suflete) se stabilește în Beseneva Nouă venind din regiunile austro-germane Main, Trier și Lothringen, sub oblădiurea Mariei Theresa.

Între anii 1750 – 1751 – se construieşte Biserica Catolică din localitate, care este în prezent monument istoric.

În anul 1779 – Banatul este alipit Ungariei iar Beşenova Nouă este arondată Sânandreiului, pentru ca în perioada 1788 – 1790 localitatea să se afle sub ocupație otomană.

În 1824 – este pusă piatra de temelie la Casa Parohială.

Între anii 1848 – 1849 în timpul Revoluţiei Ungare – revoluţionarii maghiari sunt înfrânţi în lupta de lângă Beşenova Nouă.

În 1852 – se realizează noua Carte Funciară a comunei.

În 1858 – are loc trecerea de la guldenul vienez la guldenul austriac ca monedă de referinţă. (1 gulden vienez = 60 crăiţari; 1 gulden austriac = 100 crăiţari).

În 1859 – localitatea număra 404 case. 

În 1873 – este creată prima Primărie a localităţii iar în acelaşi an este aleasă şi prima administraţie prin vot secret.

În 1895 – are loc darea în folosinţă a liniei de cale ferată ce face legătura între Timişoara şi Sânnicolau Mare. 

Între anii 1906 – 1908, 325 de locuitori ai comunei Beşenova Nouă emigreză în Statele Unite ale Americii din care se întorc 65. Dintre aceştia se întorc în comună 65 de locuitori aducând cu ei 375.000 de coroane, o sumă considerabilă la acea vreme. 

În 1913, 29 iunie este hirotonosit la Timişoara părintele Josef Nischbach care preia parohia din Beşenova Nouă. 

În 1914 – 1918 are loc Primul Război Mondial, în timpul căruia 127 de bărbaţi din comună mor sau sunt daţi dispăruţi.

În 1915 – Pe păşunea comunală nemţii construiesc o hală pentru zepeline (Fliegerhalle). După retragerea trupelor germane din 1919 oamenii au furat tot ce era de valoare din clădire provocând prăbuşirea acesteia în data de 15 mai. Atunci au murit 5 persoane iar altele au fost rănite.

Între 1939 – 1945 are loc al II-lea Război Mondial. În armata română mor 37 de dudeşteni iar în armata germană 87.

În 1944 – între 29 septembrie şi 10 octombrie toată populaţia a fost evacuată la Sânandrei. În această perioadă casele au fost jefuite de ruşi iar animalele au fost confiscate. În septembrie, 19 familii pleacă în Occident.

În anul 1945 – luna ianuarie, 297 femei şi bărbaţi au fost deportaţi pentru muncă forţată în Rusia. Dintre aceştia 68 şi-au găsit sfârşitul în minele de cărbuni din Ucraina. În luna iulie sosesc primii colonişti români în comună.

În 1950 – se înfiinţează Cooperativa Agricolă de Producţie, iar în anul1951 – 62 de familii sunt deportate în Bărăgan. Din cele 170 de persoane deportate, 22 nu se mai întorc.

În 1962 – în localitatea care înainte de 1945 era populată aproape în totalitate de etnici germani acum proporţia era de 1.280 şvabi şi 1.200 români, pentru ca în 1966 – în comuna Beşenova Nouă să mai trăiască 1310 germani.

În 1968 – comuna Beşenova Nouă este desfiinţată prin Legea 2/1968 localitatea fiind arondată comunei Becicherecu Mic sub noua denumire de Dudeştii Noi.

În anii ‘70 – are loc primul mare val de emigrări a etnicilor germani.

În 1971 – este construită Biserica Ortodoxă din localitate care poartă hramul Sf. Dumitru. Se stabileşte ruga localităţii la 26 octombrie.

În 1989 – Revoluţia din Decembrie care pune capăt erei Ceauşescu. Dudeştenii participă activ la revoluţia de la Timişoara, iar în anii ‘90 – are loc al doilea mare val de emigrări a etnicilor germani.

În 2004, 8 aprilie – localitatea Dudeştii Noi este ridicată după 36 de ani din nou la rangul de comună. Se constituie noua administraţie locală în urma alegerilor din 6 şi 20 iunie. Primul primar ales este Alin Nica (PNL), care la 23 de ani este cel mai tânăr primar din ţară.

Populaţia comunei 2013 – este în creștere față de anul 2012, numărând un total de 3179 locuitori din care 1585 persoane de sex masculin și 1594 persoane de sex feminin.

Structura populației pe grupe de vârstă – La nivelul anului 2013 predomină grupa de vârstă adultă (20 – 64 de ani) cu o proporție de 67.19%, urmată de populația tânără (0 – 20 de ani) 24.16% și populația vârstinică ( peste 65 ani) cu un procent de 8.65%, fapt ce indică tendința de îmbătrânire demografică a populației.

Structura populației după etnie – Cea mai mare parte a populației este alcătuită din români – 2755 persoane reprezentând 86.66% din totalul populației, fiind urmați de romi – 169 persoane (5.33 %), maghiari – 46 persoane (1.45%), germani – 44 persoane (1,38%) la care se adaugă în procent foarte mic slovaci, sârbi, ucrainieni. Din totalul de 3179 persoane pentru 143(4.50%0 nu s-a putut stabili etnia.

Structura populației după limba maternă – 2839 persoane (89.30%) au ca limbă maternă limba română, 95 persoane (2.99%) au ca limbă maternă limba romani, 43 persoane ( 1.35%) limba germană, 39 persoane (1.23%) limba maghiară, la care se adaugă limba ucraineană, sârbă, slovacă iar pentru 143 ( 4.50%) de persoane nu s-a putut stabili limba maternă.

POLITIC

Consiliul local al comunei este format din 11 membri împărțiți astfel:

  • PNL – 4 consilieri
  • PSD – 2 consilieri
  • PDL – 1 consilier
  • PRM – 1 consilier
  • UNPR – 1 consilier

Primăria Dudeștii Noi a inițiat mai multe politici locale de dezvoltare, politici aprobate de Consiliul Local:

  • acordarea de suprafețe pentru construcția unei locuințe pentru familiile de tineri;
  • finanțarea activităților culturale prin programul ProCultura;
  • finanțarea activităților educaționale prin programul ProEducația;

De asemenea, comuna are experiență în implementarea proiectelor cu finanțare națională sau europeană.

Aparatul administrativ al Primăriei numără 21 angajați ( 8 funcționari publici și 23 angajați ca personal contractual).

 

ECONOMIC

Bugetul local a scăzut în anul 2012 după o creștere semnificativă a acestuia a acestuia din anul 2009 până în 2011, în 2012 revenind la nivelul din 2008.

Activitatea economică

La nivelul comunei activează peste 100 de firme (6 SA și 86 SRL), 9 PFA si II și 2 AF.

Activitatea economică este dată în principal de Companiile mari care își desfășoară activitatea pe teritoriul Comunei.

Agricultura

Suprafața arabilă a comunei este de 3700 ha – fiind cultivată cu: grâu, porumb, orz, orzoiacă, floarea soarelui, rapiță. Pășunea are o suprafață de 345 ha, iar pădurea – 45 ha. Cultura legumelor, care a ocupat o pondere importantă în trecutul apropiat a scăzut foarte mult în ultimii ani. Pe teritoriul comunei Dudeștii Noi nu există asociații de proprietari.

SOCIAL

Serviciul de asistență socială al Primăriei este deservit de un Asistent social. Pe teritoriul comunei își desfășoară activitatea Federatia Caritas a Diecezei Timisoara – Casa Izvorul Vietii. Primăria are un Parteneriat activ de colaborare cu federatia Caritas a Diecezei Timisoara pentru cazurile sociale din comună. La nivelul comunei există peste 50 copii proveniti din familii cu venituri mici, familii monoparentale – care au nevoie de servicii de tip Centru de zi. De asemenea, în comună trăiesc peste 50 bătrâni cu venituri reduse, bătrâni imobilizati, fara copii, care ar avea nevoie de serviciile unui azil de bătrâni sau de asistență socială la domiciliu.

Serviciile bazate pe voluntariat:

La nivelul comunei funcționează serviciu voluntar de pompieri.

Asociativitate:
  • Nivelul asociativității este redus la nivelul comunei – avem 2 ONG-uri cu o activitate restrânsă;
  • Echipa de fodbal FC PINDUL – DUDESTII NOI;
  • Corul Bisericii Sf. Mare Mucenic Dimitrie – Dudeștii Noi;
  • Ansamblul de dansuri populare DUDEȘTEANA.

TEHNOLOGIC

Componenta tehnologică este bine dezvoltată la nivelul comunei:

  • firmele de pe teritoriul comunei sunt înalt tehnologizate (mai ales companiile mari);
  • rețelele de comunicații sunt dezvoltate – toate rețele de telefonie mobilă au semnal în zonă, există mai mulți furnizori de televiziune și INTERNET;
  • agricultura se lucrează mecanizat cu culturi pe suprafețe mari; sunt înregistrate pe raza comunei tractoare, utilaje agricole (combinatoare, pluguri reversibile, grapă cu discuri, cultivator, semănători de păioase și prășitoare, mașini de erbicidat tractate, mașini de împrăștiat îngrășăminte chimice, freze, scarificator și remorci).

 

ECOLOGIC

Comuna Dudeștii Noi este una dintre cele mai puțin poluate comune din județ și cea mai puțin poluată dintre comunele de pe centura Municipiului Timișoara:

  • este situată la distanță destul de mare de Drumul European care face tranzitul către graniță și nu este afectată de traficul de mașini;
  • nu are afaceri poluante pe teritoriul comunei;
  • ponderea activităților agricole din comună a scăzut în ultima perioadă, poluarea acestora fiind nesemnificativă – și este dată mai degrabă de circulația mașinilor agricole în interiorul zonei locuite ale comunei;
  • gunoiul menajer este colectat organizat la nivelul comunei.

O problemă o reprezintă canalizarea pluvială, mai ales din exteriorul zonei locuite, canalizare care nu am fost decolmatată și întreținută și în perioadele ploioase adună apă chiar și pe teritoriul spatiului locuit.

Străzile sunt întreținute – mai există probleme legate de tăierea ierbii la casele nelocuite permanent.

ANALIZA PE DOMENII

Comuna Dudeștii Noi este una dintre cele mai puțin poluate comune din județ și cea mai puțin poluată dintre comunele de pe centura Municipiului Timișoara:

  • este situată la distanță destul de mare de Drumul European care face tranzitul către graniță și nu este afectată de traficul de mașini;
  • nu are afaceri poluante pe teritoriul comunei;
  • ponderea activităților agricole din comună a scăzut în ultima perioadă, poluarea acestora fiind nesemnificativă – și este dată mai degrabă de circulația mașinilor agricole în interiorul zonei locuite ale comunei;
  • gunoiul menajer este colectat organizat la nivelul comunei.

O problemă o reprezintă canalizarea pluvială, mai ales din exteriorul zonei locuite, canalizare care nu am fost decolmatată și întreținută și în perioadele ploioase adună apă chiar și pe teritoriul spatiului locuit.

Străzile sunt întreținute – mai există probleme legate de tăierea ierbii la casele nelocuite permanent.

Educația este asigurată la nivelul comunei de: Grădinița cu program normal Dudeștii Noi și Școala Gimnazială Dudeștii Noi.

Populația școlară și preșcolară numără 338 copii. Serviciile educaționale sunt asigurate de 21 cadre didactice din care: 18 cadre didactice sunt titulare și 5 cadre didactice locuiesc în comună.

Școala funcționează în două corpuri de clădire. Școala veche sau cum mai este denumită „școala mare” găzduiește cele 8 clase ale ciclului gimnazial, respectiv clase paralele de la a V-a până la a VIII-a. „Școala mică” este un corp de clădire nou, situat în aceeași curte și găzduiește cele 6 clase ale ciclului primar, secretariatul, biroul directorial și sala de calculatoare.

În cadrul școlii există activități extracuriculare complexe și diverse, elevii împreună cu profesorii realizând pentru orice eveniment o activitate tematică. Astfel, cele mai importante date calendaristice sunt marcate printr-un eveniment specific, multe dintre ele devenind deja o tradiție, ținând cont de faptul că există deja de ani buni de zile pe agenda de activități extracuriculare a școlii:

  • 15 ianuarie Ziua de naștere a poetului național Mihai Eminescu recital de poezii intitulat „Porni Luceafarul …” ;
  • 22 aprilie – Ziua Pământului – Acțiunea „micului ecologist” intitultă „Lăsați Pământul să respire”;
  • 1 iunie – Ziua copilului – acțiuni specifice ( desene pe asfalt, concursuri, divertisment) sub genericul „Zâmbet de copil”;
  • Anual, la sfârștul lunii octombrie sau începutul lunii noiembrie se organizează „Carnavalul Dovleacului”;
  • 1 Decembrie – Ziua Națională a României;
  • 5 Decembrie – „Ziua copilului rrom”;
  • 6 Decembrie – Aprinderea bradului de Crăciun în curtea Căminului Cultural – program de colinde și cântece religioase, etc.

Cadrele didactice din această instituție de învățământ s-au implicat în permanență în numeroase proiecte educaționale. Cel mai amplu proiect a fost derulat prin Educația 2000+ intitulat șanse egale în urma căruia s-a înființat la nivel de școală o clasă cu predare în limba rromani și o clasă de recuperare pentru copii rromi și nu numai care au deficiențe de învățare.

Alte proiecte câștigate au fost „Călătoresc, descopăr, învăț” ( care a avut drep scop organizarea de excursii prin țară), „La porțile Europei”, iar la nivelul anului 2013 prin Programul „Pro Educația” s-a alocat suma de 250000 lei pentru finanțarea proiectelor depuse în cadrul programului pe cele 3 axe de finanțare:

  1. Axa 1: dezvoltarea abilităţilor teoretice şi practice ale elevilor în aria curiculară şi extracurriculară- 55000 lei;

  2. Axa 2: Îmbunătăţirea calităţii actului educaţional – 25.000 lei;

  3. Axa 3: Dezvoltarea infrastructurii educaţionale – 170.000 lei.

Școala are în dotare un laborator de informatică și o bibliotecă ce deține pe lângă un fond de carte foarte vechi și numeroase expemplare de enciclopedii, atlase, dicționare, povești pentru copii și beletristică achiziționate în ultimii ani.

INSTITUŢII CULTURALE

Căminul cultural și Biblioteca Dudeștii Noi

Biblioteca are un număr de 5100 de volume și 350 de vizitatori anual, fiind cuprinsă în programul Biblionet.

Clădirea modernă a Căminului Cultural a fost inaugurată în anul 2009, iar în cadrul acestuia se derulează evenimente culturale în comunitate precum: Concurs de pictură pe sticlă, expoziție de mărțișoare confecționate de copii, expoziție de ouă pictate, seara moldovenească-obiceiuri, tradiții și artă culinară din Moldova; spectacol coregrafic – schimb intercultural între Ansamblul Dudeșteana și Ansamblul Glogoni-Pancevo,Serbia; graiul mândru bănățean-Concurs de recitare și interpretare în grai.

Biserici, mănăstiri şi alte locaşe de cult:

Biserica Ortodoxă din localitate a fost construită în anul 1971, poartă hramul Sf. Dumitru, iar ruga localității este 26 octombrie; Biserica Romano –Catolică „Sf. Vendelin”, monument istoric, a fost ridicată în anul 1751, fiind cea mai veche biserică șvăbească din Banat.

Monumente:

În centrul localității se află o troiță concepută și realizată de către artistul plastic bănățean Iosif Tasi (pentru câțiva ani profesor de desen în comună) ce a fost sfințită în 26 octombrie 2007 într-o slujbă religioasă realizată în comun de ortodocși și catolici, iar la intrarea în localitate se află un monument, operă a aceluiași artist plastic, sfințit în 26 octombrie 2008.

Activitățile în domeniul sănătății care funcționează la nivelul comunei sunt: două dispensare, doi medici de familie, 1 cabinet stomatologic cu medic stomatolog, 3 asistenți în cadrul cabinetelor medicale, 2 farmacii, 1 centru de permanență pentru prim ajutor în care 5 medici și 5 asistente fac gărzi.

Comuna Dudeștii Noi, fiind situată în apropierea Municipiului Timișoara nu are probleme mari cu ocuparea. O pondere mare a familiilor din comună (peste 80%) au cel puțin un angajat pe teritoriul comunei sau în Timișoara, angajat care aduce venituri în cadrul gospodăriei.

O problemă legată de ocupare o reprezintă persoanele cu studii nefinalizate. Există la nivelul comunei peste 200 tineri și adulți dificil de integrat în muncă datorită nivelului scăzut al studiilor și lipsa experienței unui loc de muncă (atât personal cât și în familie).

Close Menu
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support

Instituții locale

Biblioteca comunală Dudeștii Noi

Calea Timișoarei, nr. 30

 

Biserica ortodoxă “Sfântul Dimitrie”

Calea Timișoarei, nr. 59

 

Casa de Cultură Dudeștii Noi

Calea Timișoarei, nr. 30

 

Școala Gimnazială

Calea Sânandreiului, nr. 5,

tel./fax 0256378011

 

Grădinița cu program prelungit

str. Poștei, nr. 9

tel./fax 0256378040

 

Grădinița cu program normal

str. Poștei, nr. 9

tel./fax 0256378040

 

Poliția

Calea Sânandreiului, nr. 22

tel./fax 0256378410

 

Pompieri

Calea Sânandreiului, nr. 22

tel. 0732790996 /0733660251

 

Poșta

str. Poștei, nr. 3

ADRESE OFICIALE

Cu ajutorul link-urilor de mai jos, puteți accesa site-urile următoarelor instituții publice:

  1. Consiliul Județean Timiș
  2. Regiunea Vest România
  3. ADR Vest
  4. Lista primăriilor din județul Timiș
  5. ATOP România
  6. Harta județului Timiș
  7. Centrul Regional și Transfrontalier de Prevenire și Intervenție în caz de Inundații

STRUCTURA CONSILIULUI COMUNEI ÎN MANDATUL 2012 – 2016

  1. Adrian-Leonida CAPSALI
  2. Gheorghe CHIRVASITU
  3. Rodica CONDEESCU
  4. Maria GAŞPAR
  5. Ion GOŞA
  6. Marius-Loredan IENCI
  7. Marcel-Lucian IENCI, înlocuit de Maria CÎRJĂ
  8. Petre NEGRICIOIU, înlocuit de Simona-Mihaela SLATINA
  9. Tamara-Rodica NIŢĂ
  10. Ecaterina RÎPĂ, înlocuită de Ion BELBA, înlocuit de Constantin PREȘEA
  11. Grigore-Bogdan RIŞCO

STRUCTURA CONSILIULUI COMUNEI ÎN MANDATUL 2008-2012

  1. Ion BELBA
  2. Gheorghe CHIRVASITU
  3. Elena FLOREA
  4. Ion GOȘA
  5. Marius-Loredan IENCI
  6. Marcel – Lucian IENCI
  7. Gheorghe NEBUNU
  8. Tamara-Rodica NIȚĂ
  9. Olimpia-Iuliana POROJAN
  10. Ecaterina RÎPĂ

STRUCTURA CONSILIULUI COMUNEI ÎN MANDATUL 2004 – 2008

  1. Hristu MITA
  2. Constantin JULA, înlocuit de Tamara-Rodica NIȚĂ
  3. Petre NEGRICIOIU
  4. Ion GOȘA
  5. Ion BELBA
  6. Petre ZEGHEANU, înlocuit de Gheorghe NEBUNU
  7. Constantin PENEA, înlocuit cu Dumitru Cuza
  8. Gheorghe CHIRVASITU
  9. Rodica CONDEESCU
  10. Elena FLOREA
  11. Marius-Loredan IENCI